Sari la conținut

Marcel Grossmann

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Marcel Grossmann
Date personale
Născut[3] Modificați la Wikidata
Budapesta, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (58 de ani)[3] Modificați la Wikidata
Zürich, cantonul Zürich, Elveția Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (Scleroză multiplă) Modificați la Wikidata
Cetățenie Elveția Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materETH Zürich[1]
Berzsenyi Dániel Gimnázium[*][[Berzsenyi Dániel Gimnázium (high school in Budapest, Hungary)|​]][1]
Universitatea din Zürich[2]  Modificați la Wikidata
OrganizațieETH Zürich  Modificați la Wikidata
Profesor pentruKarl Dändliker[*][[Karl Dändliker (mathematician)|​]][2], Emil Leutenegger[*][[Emil Leutenegger (Dr. math. ETH Zürich 1923)|​]][2], Ernst Mettler[*][[Ernst Mettler (Dr. math. ETH Zürich 1916)|​]][2], Herbert Jobin[*][[Herbert Jobin (Dr. math. ETH Zürich 1921)|​]][2], Karl Merz[*][[Karl Merz (Dr. math. ETH Zürich 1914)|​]][2]  Modificați la Wikidata

Marcel Grossmann (n. , Budapesta, Austro-Ungaria – d. , Zürich, cantonul Zürich, Elveția) a fost un matematician elvețian, coleg de clasă și prieten al lui Albert Einstein.

S-a născut la 9 aprilie în anul 1878 la Budapesta. Provine dintr-o familie de industriași elvețieni, producători de textile. În anul 1900 a absolvit Școala Federală Politehnică de la Zürich și a devenit asistentul geometrului Wilhelm Fiedler. A continuat să țină cursuri în școlile superioare din Elveția, și, paralel, să se ocupe de geometria non-euclideană. În anul 1902 și-a luat doctoratul cu teza "Proprietăți metrice ale structurilor colineare". În anul 1907 a fost numit profesor deplin de geometrie descriptivă la Școala superioară Politehnică de la Zürich. În anul 1910 a fost unul dintre fondatorii societății matematice din Elveția. În anii 1912 și 1920 a fost invitat în plenul Congreselor internaționale de matematică de la Cambridge (Marea Britanie) și Strasbourg (Franța).

Prietenia cu Einstein

[modificare | modificare sursă]

Grossman a fost unul dintre prietenii lui Albert Einstein din anii de studii al Zürich, și unul dintre cei, care l-au influențat în interesul pentru problemele spațiului și timpului și a geometriei neeuclideene. Albert Einstein nu frecventa regulat cursurile de la Politehnică, astfel, că notele de curs, făcute de Grossmann l-au ajutat pe Albert să recupereze materiile. Ulterior tatăl lui Marcel Grossmann l-a ajutat pe Albert Einstein, să-și găsească o slujbă la Biroul de patente de la Berna, iar mai târziu,Grossmann l-a ajutat să se restabilească la Politehnicumul de la Zürich ca profesor de fizică, de unde fusese concediat. Astfel, este natural, că Grossmann a fost și un coautor al lui Einstein a unor lucrări de gravitație. Tocmai Marcel Grossmann a fost acela, care l-a convins pe Einstein să studieze geometria neeuclideană, care este aboslut necesară, pentru a construi o teorie veridică a spațiului și timpului.Unii autori susțin, că tot Grossmann i-a predat lui Einstein analiza tensorială. Grossman l-a introdus pe Einstein în calculul diferențial absolut, început de Christoffel, și finisat de Levi-Civita și Ricci-Curbastro. Astfel Grossmann l-a ajutat pe Einstein să realizeze sinteza unică a cunoștințelor necesare pentru elaborarea Teoriei Relativității generale. În anul 1913 au publicat împreună lucrarea "Schiță a Teoriei generale a Relativității și a Teoriei Gravitației" [4], iar în anul 1914: "Proprietăți covariante ale ecuațiilor câmpului gravitațional, bazate pe teoria Relativității generale"[5].

Decesul și memoria

[modificare | modificare sursă]

Marcell Grossmann a decedat la 7 septembrie în anul 1936 de scleroză multiplă. Comunitatea internațională a relativiștilor organizează odată la 3 ani întrunirile internaționale Marcell Grossmann, în cinstea marelui om de știință.

  • Pais, Abraham (1982). Subtle is the Lord: the science and life of Albert Einstein. Oxford: Oxford University Press. ISBN 0-19-853907-X.
  1. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive 
  2. ^ a b c d e f Genealogia matematicienilor 
  3. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  4. ^ Einstein, A.; Grossmann, M. (1913). "Entwurf einer verallgemeinerten Relativitätstheorie und einer Theorie der Gravitation" [Outline of a Generalized Theory of Relativity and of a Theory of Gravitation]. Zeitschrift für Mathematik und Physik. 62: 225–261
  5. ^ Einstein, A.; Grossmann, M. (1914)."Kovarianzeigenschaften der Feldgleichungen der auf die verallgemeinerte Relativitätstheorie gegründeten Gravitationstheorie" [Covariance Properties of the Field Equations of the Theory of Gravitation Based on the Generalized Theory of Relativity]. Zeitschrift für Mathematik und Physik. 63: 215–225